duminică, septembrie 15, 2013

Eu nu te judec.



Nu am vrut premiul I in clasa a doua pentru ca era altcineva pentru care asta insemna mult mai mult decat pentru mine. Chiar daca asta a insemnat sa nu am coronita pusa pe perete. Chiar daca stiam ca rudele mele vor fi dezamagite pentru ca vor vedea un cui gol intre cele patru randuri. De la varsta aia am invatat sa citesc oamenii si sa imi dau seama cat de multe trebuie sa cer sau sa le ofer pentru a-i face fericiti. Bunicii meu n-au stiut niciodata ca eu nu am vrut acel premiu pentru a o lasa pe o colega sa isi indeplineasca promisiunea facuta tatalui ei inainte sa moara. Eu am supravietuit foarte usor cu un spatiu gol pe perete, rudele au invatat sa isi coboare asteptarile, iar colega mea a plans de fericire la ceremonia de incheiere a anului scolar.

Inca de atunci mi-am dat seama ca lumea din jurul meu are destule complexe si probleme incat sa nu le mai creez si eu altele. Am invatat ca daca judeci persoanele din jurul tau dupa cum arata, cum se imbraca sau ce personalitate au, vei pierde ocazia de a invata ceva de la ele. 

Chiar daca prietenii mei din fata blocului aveau o problema cu igiena personala, asta nu m-a oprit sa-i consider egali si sa-mi impart cu ei gogosile primite de la vecina. In schimb, am invatat sa ma bucur cu adevarat de o bucatica de coca cu ceva zahar deasupra, in conditiile in care in casa se aruncau dupa ce stateau pe masa fara sa fie mancate pentru ca nu aveau "ciocolata de-aia buna deasupra".

Am invatat cum sa evit conflictele si cum sa le aplanez de la vecinii care se incaierau in plina strada si pe care toata lumea ii evita. Eu eram singura care se ducea sa le dea o carpa uda sa-si stearga ranile, si din cauza ca faceam asta, mi-am castigat niste bodyguarzi mai feroce decat toti batausii din generala care se luau de mine.

M-am distrat copios ajutand-o pe prietena mea sa-l insele pe pestele ei. Am invatat de la ea ca intotdeauna trebuie sa ai visele tale nestiute de nimeni, chiar daca viata ta este departe de a fi roz. 

Am invatat de la prietena mea pe moarte ca trebuie sa traiesti fiecare clipa la potentialul ei maxim. Cand nimeni nu se mai apropia de ea pentru motive imaginare, sau s-au departat cat au putut de mult pentru a nu suferi cand inevitabilul s-a produs, eu am fost acolo bucurandu-ma de fiecare clipa. De la ea am primit claritatea ca de fapt, toate dramele, mai mult sau mai putin inventate de noi, nu conteaza la sfarsit. Nu conteaza cati bani ai strans, cate rochii ai in dulap, cati centimetri in talie. Conteaza ca atunci cand te pregatesti sa inchizi ochii, sa fii in pace cu ceilalti si mai ales cu tine. Cel mai important e sa iti amintesti de mai multe momente fericite decat de resentimentele purtate celorlalti.

Am invatat de la oameni narcisisti sa ma iubesc asa cum sunt, si sa vad frumusete unde ceilalti nu vad nimic special. 

De la orice om de langa tine ai ceva de invatat. In momentul in care incepi sa-l judeci, o sa pierzi ocazia de a vedea lumea prin ochii lui. 

vineri, august 30, 2013

Prostule.



Azi a fost batut ultimul cui in sicriul a ceea ce a fost o data infatuarea mea pentru tine.

Azi am hotarat ca nu mai vreau sa stiu ce faci. Numai vreau sa stiu ca esti fericit, sau care e motivul. Numai vreau sa stiu ce as fi putut face ca sa fiu eu motivul. Nu ma mai intereseaza unde te situezi geografic.

Am invatat ca nimeni nu e de neinlocuit. Si ca intotdeauna poti gasii o versiune mai noua pe piata. Poate ca n-o sa fie 100% compatibila din prima, dar niciodata nu mi-a fost frica de provocari.

Sunt in continuare uimita de capacitatea femeilor de a-si evalua viata dupa existenta cuiva langa ele. Am ajuns la concluzia ca asta ni se trage din lipsa modelelor de viata realizate pe cont propriu. Refuz sa ma las trasa in jos de curent. Sa fiti voi fericite cu viata voastra`n doi, mie imi ajunge sa-mi fac griji pentru mine.


sâmbătă, aprilie 13, 2013

Viata fara viata virtuala



Da, mi-am inchis contul de facebook. Nu, nu cred ca o sa ma tina mult. Nu, nu mi l-am inchis pentru a atrage atentia asupra vreunui complot mondial (desi sunt convinsa ca de fapt site-ul asta e facut de baietii destepti care ne supravegheaza ). L-am inchis pentru ca mi-am adus aminte de unul din principiile dupa care imi traiam viata pe vremea cand eram fericita: "Ce nu stii, nu-ti poate face rau".

Pe langa faptul ca imi manca destul de mult timp (nu ca as avea cu ce altceva sa-l umplu acum), imi facea rau sa vad cata lume am in jurul meu, tocmai in momentele in care ma simteam cea mai singura de pe fata pamantului. A devenit enervant sa am 30 de cunostinte online pe chat si sa nu imi doresc sa vorbesc cu niciuna din ele. Era frustrant sa vad ca persoana care voiam sa ma bage in seama ma ignora cu desavarsire. M-am saturat sa vad atatea persoane care cerseau atentie. Si sa imi dau seama ca usor usor devin una din ele. Ca imi doresc sa fiu bagata in seama, sa pornesc polemici. Sa obtin o farama din atentia "prietenilor" mei. Un like pentru poze descoperite pe 9gag. Un subiect de discutie pentru data viitoare cand o sa ma suni, asa, din intamplare.

Refuz sa ma las controlata de dependente. Vreau sa-mi demonstrez mie ca ma pot lasa de ceea ce-mi face rau.

duminică, martie 24, 2013

Momentul cand totul a inceput sa aiba sens...



A fost acum 10 ani.

Atunci a murit copilul din mine care voia sa-si petreaca toata dupa amiaza jucandu-se in fata blocului.

Atunci a inviat o parte din mine pe care incerc s-o inteleg si in ziua de azi. Pe care sunt convinsa ca nu o voi intelege nici macar atunci cand imi voi lua adio de la lume.

Atunci am realizat ca, desi mi-am petrecut primii 14 ani din viata protejata de feminitate, pentru a putea duce o viata normala si sanatoasa va trebui sa gasesc o persoana de sex opus cu care sa imi petrec restul vietii. And then it all came crashing dowm.

Bineinteles ca prima alegere a fost proasta. Si tocmai pentru ca a fost atat de proasta m-a urmarit pana cand mi-am scos-o din sistem. 7 ani mai tarziu. Si din cauza ca eram asa obisnuita sa pastrez pe cineva acolo, atunci cand am renuntat la el, m-am trezit singura. Desi niciodata nu mi-a fost alaturi.

Ce ar zice copilul de 14 ani care manca seminte pe gardul din curtea scolii uitandu`se in oglinda azi?

luni, februarie 04, 2013

If you`re waiting for a sign, this is it!

Mi-as dori sa existe asemenea reclame pe toate străzile importante din lume. Mai ales pe cele pe care merg eu. Mereu exista ceva acolo care ne împedică sa luam ceea ce vrem, sa facem pasul care ne desparte de mulțime, sa ne aruncam în vîltoarea sentimentelor care amenință sa ne înghită cu totul, sa facem acel prim gest care va duce la pierderea obiceiurilor proaste.

De cînd ma știu am fost o lașă. Niciodată nu am insistat sa obțin ceva ce voiam, mereu am dat înapoi cînd m-am lovit de prima greutate mai importanta. Am avut norocul sa fiu înconjurată de oameni care sa ma împingă de la spate. Care sa ceara ei ceea ce mi se cuvenea mie. Care sa îmi ofere recompensele pentru acțiunile mele fără ca eu sa le cer.



Punct. Mi-a ajuns cat timp ți-am oferit. Mi-a ajuns sa stau sa aștept un semn care știam ca nu va veni. sunt sătulă sa ma mint ca totuși exista ceva simțire sub obrazul gros pe care`l întorci lumii. Să-și mai bata și altele capul cu tine. Sunt sigura ca nu o sa găsești pe cineva dispus sa investească atît de mult și sa primească atît de puțin. Iți meriți viata trista și singuratica pe care o duci.

Ești înconjurat de oameni 20 de ore pe zi. La ce bun? Degeaba e aglomerație dacă nu ai cu cine schimba o vorba. M-ai criticat pe mine pentru ca nu aveam suficiente cunoștințe. Într-adevăr, eu nu am cunoștințe, eu am prieteni. Tu în ce loc te situezi din acest punct de vedere?

Ti`am scris ceva acum un an...n-am avut curajul sa il fac public. Mi-era teama ca undeva, candva o sa-l vezi... si o sa "ne" afecteze. Din moment ce asta nu se va intampla..

Nu e vina mea ca nu esti in stare sa vezi mai departe de ambitia ta de mascul egocentrist.
Nu e vina mea ca la un moment dat cineva te-a ranit asa de tare incat insasi ideea de stabilitate te face sa fugi ca dracul de tamaie.
Nu e vina mea ca ti-ai ales stilul de viata care o sa iti ruineze sanatatea, si o sa imbatranesti inainte de vreme.
Nu e vina mea ca m-am indragostit de imaginea pe care o aveam despre tine.


E vina mea ca nu am fost in stare sa te vad asa cum esti. O cochilie goala a ceea ce era o data un om plin de viata. Un egoist care munceste pana la epuizare pentru bunuri materiale pe care n-o sa aibe cui sa le lase.

Sa fii tu sănătos cu oamenii falși și zgomotoși din jurul tău. Eu sunt fericita cu oamenii apropiați de sufletul meu.

vineri, ianuarie 18, 2013

Chiulangie


 One day Baby..we`ll be old..oh Baby..Think of all the stories that we could have told...
Am cam chiulit la multe lecții de viata. Nu mi-a fost frînta inima de vreun "bad boy", nu mi-am făcut planuri de nunta. Nici nu am stat sa`mi închipui cum as avea grija de o progenitura. Nu mi`am făcut iluzii cum ar fi sa fim impreuna pana la adînci bătrîneți.
Ce am învățat pana acum:
 - Inima nu te intreaba daca vrei. Iti pune in farfurie niste sentimente. E alegerea ta daca le savurezi sau te feresti de ele pana cand ti le varsa in fata. E strict problema ta daca deja definisei relatia cu respectiva persoana atunci cand ti s-a varsat farfuria in cap. Din pacate, numai poti sa te intorci la ce`ar fi putut sa fie. Am gresit`o cu tine, si sunt suficient de matura sa recunosc asta. Am decis de mult ca tu-mi vei fi doar un amic. Mai bun, mai rau, mai des, mai rar. Oricum ar fi, tot amic vei ramane, oricat incerc sa ma gudur pe langa tine in echipament de amanta. Tu tot copilul cu probleme in relatie si cu o mare nevoie de oameni care sa-i spuna adevarul o sa vezi cand te uiti la mine. Te iubesc pentru asta. M-ai intrebat de ce tu si nu altii. Pentru ca esti singura persoana care a reusit sa ramana sincer cu mine in toate situatiile posibile. Pentru ca esti singura persoana care nu s-a lasat furata de langa mine. Pentru ca dupa ce terminai cu alegerile tale dubioase in materie de "combinatii" (culmea, alese sau impins spre ele de catre mine, dintre cunostintele mele) stiam ca o sa eliberezi scaunul din dreapta pentru mine. Pentru ca, desi ti-am declarat infatuarea mea de atatea ori, tot cu aceiasi ochi ma privesti. Pentru ca stiu ca orice s-ar intampla in vietile noastre separate, intotdeauna o sa avem 5 minute pentru noi, in care nimic si nimeni nu mai conteaza.

- Intotdeauna cand iti conditionezi fericirea de o persoana vei fi dezamagit. Fericirea trebuie legata de obiective concrete, lucruri pe care le poti obtine sau atinge prin simpla ta ambitie si munca. Oamenii sunt lasi si tradatori, si te vor dezamagi inevitabil mai devreme sau mai tarziu. Nici macar tu nu-ti mai doresti acelasi lucruri pe care ti le doreai acum un an, o luna, o saptamana. De ce ai avea pretentia ca un om iti va sta aproape neconditionat pentru totdeauna?

- Find a job you`ll like, and you`ll never have to work another day in your life. Gaseste acel ceva care te face sa te ridici cu zambetul pe buze in fiecare dimineata. Gaseste jobul in care faptul ca stai peste program nu duce la frustrari extreme si ambitionarea ca o sa le arati tu lor. Un job unde ziua de salariu sa fie doar cireasa de pe tort.

- Niciodata nu e prea tarziu sa incepi de la zero. O noua infatuare, o noua infatisare, o noua casa, un nou job. Nu esti legat de nimic si nimeni de acest metru patrat in care iti traiesti viata. Invata ca oamenii care sunt fericiti, sunt asa nu pentru ca viata lor e perfecta, ci pentru ca undeva intre teancul de facturi de pe microundele din bucatarie, frigiderul plin cu optiuni, dar nu cele pe care le vor, creatura (bipeda sau patrupeda) care ii asteapta in camera, au gasit acel ceva care ii face sa zambeasca. Ceva care sa faca totul sa merite. Chiar daca e o doza de vreun drog recreativ, un mesaj de la o persoana speciala, un proiect dus la bun sfarsit sau o cada plina de apa fierbinte si spumant de cirese.

- Fii recunoscator pentru ceea ce ai. Stiu ca asta suna a poza cu un etiopian care plange dupa cana de apa care s-a varsat pe jos, dar cand a fost ultima oara cand ai fost recunoscator pentru minunea tehnologica pe care citesti asta? Problema noastra e ca in momentul in care obtinem un lucru pe care ni-l doream de mult, il dam repede deoparte si trecem rapid la urmatorul obiectiv. Uitam cat ne-am dorit acel lucru, uitam cate sacrificii (mai mari sau mai mici) am facut pentru el. Il dam repede intr-un colt si incepem sa planificam urmatorul checkpoint. Nu sunt multi care sa fi avut avantajele noastre, dar sunt o gramada de oameni care`si doresc ceea ce noi deja desconsideram in secunda doi dupa ce l-am obtinut.

- Viata merge inainte. Oricat de deprimat, suparat sau nervos esti pe desfasurarea evenimentelor pe care le numim viata, ele vor trece. La fel de repede ca si cele care te fac fericit. Invata ceva din greselile tale, data viitoare nu vor mai fi greseli, ci alegeri.

Though times don`t last, though people do!